Localizare
Satul este amplasat pe malul stâng al Dunării, pe drumul naţional DN57A care străjuieşte malul românesc a Dunării şi leagă Socol de Pojejena.
Istorie
Localitatea a fost înfiinţată după cucerirea Banatului de către austrieci în 1718, pe locul unde în Evul Mediu a existat o localitate maghiară. Această presupunere este susţinută de rămăşiţele unui cimitir numit de bătrânii satului „Magiarska Groblia”, adică cimitirul unguresc.
Prima oară când apare menţionată într-un document datează din 1723, fiind vorba despre harta contelui şi guvernatorului Mercy, cu numele Dibitz. Pe harta din 1761 apare cu numele Tibity, iar mai târziu se numeşte Divici. La început, satul a fost amplasat în locul numit „Stari Divici”, adică în satul bătrân. Mutarea pe actuala vatră a avut loc cel mai probabil după năvălirea turcească din 1788.
Satul s-a format din refugiaţi de peste Dunăre, sârbi, români, bulgari, croaţi, ţigani şi chiar turci. Dintre români, sunt de remarcat bufenii care s-au refugiat în Divici, cum au făcut-o în multe locuri din sudul Banatului. În timp, prin intermediul bisericii, cea mai mare parte a locuitorilor s-a sârbizat. Până la sfârşitul secolului 19 şi la unirea Banatului cu România, satul a devenit majoritar sârbesc.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Divici avea 342 locuitori, dintre care 296 sârbi, 39 români şi 7 de alte naţionalităţi