Localizare

Se situează în extremitatea sudică a judeţului Caraş-Severin, pe malul stâng al Dunării, la câţiva kilometri de intrarea fluviului în România. Este traversat de drumul naţional DN57A Socol - Pojejena, la 12 km de oraşul Moldova Nouă.

Istorie

După ce austriecii au cucerit Banatul din mâinile turcilor, în 1717, noua administraţie imperială a dispus efectuarea unei conscripţii (recensământ) a provinciei recent cucerite. În acest recensământ apare atestată pentru prima oară localitatea Belobreşca, despre care se arată că aparţinea de districtul Palanca şi avea 22 de case. Câţiva ani mai târziu, în 1723, a fost întocmită o hartă militară de către contele Mercy, pe care apare cu numele Biller şi este situată între Divici şi Radimna, cu menţionarea că era locuită.

Cel mai probabil localitatea este mai veche decât o arată aceste documente, dar după 1717, austriecii au aşezat aici germani, cu scopul de apăra graniţa. Războiul austro-ungar din 1738 i-a determinat pe germani să părăsească localitatea şi să se aşeze în alte părţi. În locul lor au fost aduşi sârbi de la sud de Dunăre, din localitatea Bobresca, aflată la 35 mai la sud. În acea perioadă, vatra satului se afla mai la nord de actuala aşezare. Printe sârbi trăiau şi români, după cum o arată numele din vechea carte funciară[1].

Mai târziu, Belobreşca ea a fost încorporată în zona de graniţă şi a aparţinut de compania din Pojejena a regimentul grăniceresc.

Populaţie

Sat majoritar sârbesc, a avut în trecut un număr nesemnificativ de români. La recensământul din 2002, localitatea Belobreşca avea 656 de locuitori dintre care 565 sârbi şi 86 români. Analiza recensămintelor din ultima sută de ani scoate la iveală o scădere accentuată şi progresivă a numărului de locuitori, de la 1.071 în 1930 la 656 în 2002, precum şi o creştere lentă a ponderii ocupate de români în raport cu majoritatea sârbească.